Atunci când suntem în vizită, sau chiar la restaurant trebuie să respectăm anumite reguli pentru a nu deranja şi pentru a crea o impresie bună despre noi.

La masă, stăm drept, dar nu înţepeniţi. Nu punem picioarele nici sub scaun, dar nici prea departe în faţă, pentru a nu-i incomoda pe vecini. Poziţia mîinilor are o mare importanţă la masă. În nici un caz braţele şi mai ales coatele nu trebuie să stea pe masă. Nu ţinem cu mîinile farfuria din care mâncăm.

Ne vom verifica ţinuta înainte de a intra în sufragerie, spălându-ne mâinile în prealabil. Eventualele retuşuri necesare după masă se vor face numai în baie - ca de exemplu împrospătarea rujului, sau aranjarea părului.

Să nu bem şi să nu vorbim cu gura plină. Oamenii care încearcă să mănânce şi să povestească în acelaşi timp fac o impresie dezagreabilă. Trebuie să fim atenţi ca buzele să fie mereu închise în timpul mestecatului. Este de prost gust să ţinem degetul mic uşor ridicat când mâncăm sau când bem.

Ne vom abţine de la orice discuţii sau observaţii dezagreabile. Copilului cu care am venit îi vom face observaţii acasă, ca şi sotului care a depăşit numărul de pahare. Ne vom impune să nu stăm cu ochii aţintiţi asupra membrilor de familie cu care am fost invitaţi, aruncându-le priviri ucigătoare când greşesc ceva. Educaţia nu se face în acel moment, căci atmosfera va deveni jenantă pentru toţi.

Chiar şi în familiile cele mai modeste o anumită rezervă trebuie prevăzută pentru a face faţă surprizelor de ultimă oră. De asemeni, se va prevedea un fel de mâncare pentru a fi înlocuit în cazul când unii dintre musafiri nu-l suportă, din motive medicale eventual, pe cel oferit anterior. Persoanele condamnate de medicul lor la o dietă severă, de fapt, ar trebui să nu accepte invitaţii decât de la prieteni foarte apropiaţi care le cunosc regimul.

1 - Antreurile: se compun în mod obişnuit din feluri de mâncare reci, peşte, mezeluri şi salate diverse. Se pot servi şi antreuri calde : ficăţei de pui, diferite plăcinte, pizza, sufleuri, pateuri. Antreurile reci pot fi combinate cu cele calde, însă multă atenţie - dacă încărcăm masa cu antreuri greu de digerat (salată de vinete, ciuperci cu maioneză etc ) şi în continuare avem mai multe feluri de mâncare, plus tort, plus baclava, plus îngheţată, riscăm, fie ca musafirii nostri să facă o indigestie serioasă, fie să luăm mâncărurile de pe masă neatinse.

2 - Consome-ul : se serveşte o supă limpede în ceaşcă, cu o lingură de supă mai degrabă mică. Dacă n-am oferit antreuri, vom putea înlocui supa cu o ciorbă care va fi servită în farfurie şi cu o lingură obişnuită. Se aduce castronul cu supă ( supiera ) şi se ia de pe masă după golire. La aceste feluri nu e nevoie de băuturi.

3 - Peştii sau crustaceele : există pentru peste un tacâm special. Se recomandă vinuri albe, seci, spumoase şi spumante. Cu cât peştele este mai gras cu atât vinul trebuie să fie mai acid. Cu stridii se poate servi chiar o şampanie seacă.

4 - Felul principal, felul de rezistentă. De regulă acesta este o friptură sau un preparat din carne. Indiferent dacă servim o friptură de porc, de miel, de pasăre, din vânat sau una care trebuie să fie în sânge - antricot sau muschi de vacă - se impune un vin roşu. La carnea albă se recomandă vinuri roşii uşoare, iar la carnea roşie mai tari şi mai puternice; la vânat vinuri roşii seci, vechi, de calitate superioară. Vom evita să aducem pe masă curcanul, purcelul, muschiul, întregi, chiar dacă este foarte decorativ. Garniturile vor fi puse în castroane separate, iar pentru salate este ideal să avem castronaşe mici rotunde sau pătrate pentru fiecare musafir.

5 - Brânzeturile: se aduc la masă pe un platou frumos din lemn. Tacâmul : cuţite mici pentru întinsul untului şi tăiatul brânzei. Toate brânzeturile pun în evidenţă buchetul vinurilor. Nu se aduc alte soiuri ci rămânem la ultimul vin servit, deci vinul roşu. Excepţie face telemeaua de oi, la care se pot servi vinuri rose şi chiar albe, din aceeasi zona de unde provine brânza.

6 - Desertul : pentru prăjituri se foloseşte un tacâm special - linguriţe, cuţite şi furculiţe mici. Acum se recomandă vinuri dulci şi semidulci, parfumate. Nu se servesc vinuri la deserturile din ciocolată.

7 - Fructe proaspete : sunt prezentate întotdeauna cu un cuţit şi o furculiţă speciale.
 

8 - Cafeaua şi lichiorurile : cafeaua pretinde linguriţe mici. Pentru doamne se vor servi lichioruri, iar pentru domni, cognac.

La sfârşitul unui fel de mâncare, în farfuria care trebuie luată, punem paralel cuţitul şi furculiţa, cu dintii în jos. În timp ce mâncăm ţinem tacâmul deasupra farfuriei, fără să-l ridicăm prea mult în aer mai ales fără să gesticulăm cu el.

Dacă un tacâm ne scapă pe jos din neatenţie, cerem altul. Nu-l ştergem sau nu suflăm în el spunând: " Nu-i nimic ". Când bem, păstrăm tacâmul în farfurie: furculiţa la stânga, cu dinţii în sus, şi cuţitul la dreapta, cu lama sub curbura furculiţei. Dacă farfuria este goală şi punem tacâmurile încrucişate, este semn că dorim să mai fim serviţi din felul respectiv.

La începutul mesei punem şervetul pe genunchi, fără a-l desfăşura în totalitate. Ne servim de el cu discreţie tamponându-ne gura. Este absolut interzis să-l înnodăm în jurul gâtului sau să-l fixăm în decolteu sau în gulerul cămăşii. La sfârşitul mesei şervetul se aşează lângă farfurie, fără a-l împături ca la început. Dacă adoptăm o poziţie corectă la masă, nu este nevoie să întindem şervetul pe genunchi. Este un punct de vedere care câştiga teren şi vi-l recomandăm cu căldură.

Gazda trebuie să aibă grijă şi de cei care nu beau băuturi alcoolice, oferindu-le sucuri de fructe şi apă minerală.

După ce s-a asigurat că toţi invitaţii au terminat de mâncat, gazda este prima care se ridică, semn că masa a luat sfârşit. Chiar dacă mai avem o înghiţitură în farfurie sau o gură de vin în pahar, vom face şi noi acelaşi lucru - ne ridicăm de la masă. Dacă am terminat de mâncat inaintea celorlalţi nu avem voie să ne sculăm de la masă.

Data articol: 24-08-2008